Impozitarea bacsisului are, pe langa unele neclaritati, o problema care nu pare sa fi fost luata in calcul de Guvern, dar care convine de minune celor care cauta metode inventive de a scoate la lumina bani negri. Fara o limita a sumelor care pot fi inregistrate ca bacsis, exista posibilitatea ca anumiti comercianti, si nu numai, sa introduca in contabilitate sume cu proveniente dubioase.
Legislatia care prevede impozitarea bacsisului are ambiguitati care vor face destul de dificila aplicarea sa, cel putin intr-o prima faza, pana cand Ministerul Finantelor va aduce lamuriri. Principala controversa, discutata de specialistii in fiscalitate, este aplicarea sau nu a TVA asupra bacsisului, in cazul in care este retinut de companie. Intrucat actul normativ precizeaza doar ca TVA nu se aplica atunci cand bacsisul este distribuit angajatilor, reiese ca, in caz contrar, ar trebui colectata taxa. „Din punctul meu de vedere, colectarea TVA pentru bacsis in cazul in care acesta este pastrat de companie este un aspect neclar al OUG nr. 8/2015, care nu contine prevederi specifice in acest sens. Avand in vedere intentia ordonantei, exprimata in preambul, de a creste veniturile incasate din TVA, precum si precizarea din ordonanta ca, in cazul distribuirii catre angajati bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii, per a contrario pare sa reiasa concluzia ca se datoreaza TVA pentru bacsis in cazul in care acesta este pastrat de companie. Pe de alta parte insa, conform aceluiasi preambul si definitiei bacsisului, reiese delimitarea clara a bacsisului de veniturile incasate de operatori pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, punand astfel sub discutie intrarea bacsisului in sfera de aplicare a TVA. Ramane de vazut daca autoritatile vor introduce prevederi specifice pentru clarificarea acestui aspect“, spune Silviu Badescu, Tax Director, NNDKP Tax Advisory Services.
Pentru ca situatia sa fie si mai complicata, specialistii semnaleaza ca, dupa modificarea cotei de TVA la 9% pentru alimente si servicii de alimentatie, aplicarea taxei va fi si mai dificila. „Daca bacsisul este cu TVA, ce cota de TVA se va colecta de la 1 iunie cand la serviciile de restaurant vom avea TVA 9%, insa pentru bauturi alcoolice vom avea tot 24% TVA. Pentru ce anume vei considera ca ai primit bacsisul? Vei face proportional din nota de plata? Vei colecta implicit 24%? Sau 9% avand in vedere ca preponderant vinzi mancare, iar alcoolul este doar accesoriu?“, remarca Eugenia Ion, tax consultant Contexpert.
In acelasi timp, impozitarea bacsisului devine o portita de inregistrare a unor bani negri sau pentru subtierea bazei de impozitare. Inventivitatea in astfel de cazuri nu trebuie subestimata, mai ales ca actul normativ da liber introducerii in contabilitate a unor sume oricat de mari ca bacsisuri. „Posibilitatea de a introduce bacsisul pe bonul fiscal ar putea fi folosita ca o metoda de albire a unor venituri incasate pana acum prin companii offshore pentru ca, odata cu noile reglementari, pot fi inregistrate in contabilitate sume a caror provenienta sa fie justificata de operatorii economici ca bacsis“, observa Eugenia Ion.
Opinia sa este confirmata de Constantin Sebesanu, presedintele Organizatiei Patronale a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania, HORA. „ANAF produce frauda cu legile de acest fel. Vor fi restaurante care vor inregistra 90% din venituri ca bacsis. Cum vor demonstra ca nu sunt sume din bacsis?“, se intreaba omul de afaceri.
Reglementari multe, stufoase care vor impovara afacerile cu probleme si costuri administrative. ANAF se ocupa de micromanagementul unor companii pe care nici nu le cunoaste, riscand sa obtina efecte nedorite de felul „unde dai si unde crapa“. Chiar daca vor rezolva, desi este greu de estimat, fiscalizarea veniturilor celor care folosesc case marcat, ar putea deschide Cutia Pandorei, dandu-le ocazia celor pusi pe frauda si evaziune sa foloseasca bacsisul ca metoda de inregistrare a banilor. Riscul este cu atat mai mare, cu cat legislatia nu limiteaza inregistrarea bacsisului la anumite categorii cum sunt restaurantele, hotelurile, magazinele sau frizeriile, ci permite oricui are obligatia de a utiliza casa de marcat, – iar aici poate intra aproape orice companie -, sa introduca astfel de sume in contabilitate.
„Noi am fost impotriva acestei metode de impozitare a bacsisului care este imposibil de aplicat, din punctul nostru de vedere. Toata lumea vorbeste de ospatari, dar sa nu uitam de cameriste, receptioneri etc, ei cum ar putea da bon pentru bacsisuri? Este un venit suplimentar al angajatului pe care ar trebui sa si-l declare fiecare anual la fisc, nu sa fie impozitat prin retinere la sursa. Prerogativa ANAF este sa stabileasca baza de impozitare, adica fiscalizarea veniturilor. Toate aceste reglementari – cati bani sunt in casierie, ce stocuri sunt in magazine etc – nu au legatura cu scopul ANAF si sunt facute de oameni care n-au iesit in viata lor din birouri si nu inteleg procesul de business“, spune Constantin Sebesanu.
Se pare ca reprezentantii guvernului nu au luat in calcul distorsiunile grave pe care le-ar induce impozitarea bacsisului, de vreme ce singurul scop al demersului autoritatilor a fost sa-i forteze pe comercianti sa fiscalizeze toate veniturilor si sa nu mai poata justifica eventuale diferente de casa ca bacsisuri. Actul normativ a fost generat de situatii punctuale descoperite in timpul controalelor, cand numeroase magazine si restaurante au fost inchise pentru ca aveau sume in plus in casierie. Neregulile au dus la sanctiuni foarte dure, cu impact asupra functionarii si chiar supravieturii unor afaceri. Din moment ce legea nu prevedea sanctiuni graduale, inspectorii au aplicat legea ad literam.
Mediul de afaceri a reclamat ofensiva Antifraudei, invocand disproportia dintre faptele comise si duritatea sanctiunilor. Astfel s-a impus modificarea legislatiei, fiind propuse impozitarea bacsisului si registrul de bani personali – astfel incat comerciantii sa nu mai poata justifica diferentele ca bacsis -, pragul de semnificatie in functie de care se aplica amenzile, inchiderea unitatii doar de la a doua abatere. „OUG nr. 8/2015 este reactia – corecta, apreciez eu – a autoritatilor la mediatizatele actiuni ale ANAF, ce s-au soldat uneori si cu victime nevinovate, prin inchiderea unor unitati pentru sume derizorii care nu se regaseau evidentiate pe bonurile fiscale. Partea buna e ca s-au introdus cateva plafoane pentru care se aplica avertismentul, daca numerarul din casierie este mai mare decat raportul Z al casei de marcat, pentru sume de pana la 300 lei. Un alt lucru bun consta in faptul ca suspendarea activitatii se face doar de la a doua abatere, daca aceasta este constatata intr-un interval de 24 luni. Insa, chiar daca se reglementeaza suspendarea discretionara a activitatii, noile amenzi contraventionale cred ca sunt dispropotionate in raport de gravitatea faptelor“, spune consultantul fiscal Dragos Patroi.
Ce reglementeaza OUG nr. 8/2015?
Bacsisul este orice suma oferita voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor sau a serviciilor, precum si restul dat de vanzator si nepreluat de client. Bacsisul nu este obligatoriu si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct. Companiile decid, prin regulament intern, daca pastreaza bacsisul sau il dau angajatilor._
Nu este prevedere legala care sa acopere posibilele spete, mai ales in cazul Romaniei. In acest caz, in care se livreaza un bun la domiciliu, daca dorim sa lasam acel bacsis, se bate pe casa de marcat cand cel care a livrat ajunge la sediu. Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor
Impozitarea efectiva a bacsisului ajunge pana spre 50%
Bacsisul poate fi retinut de companie sau distribuit angajatilor. Impozitarea este diferita in functie de situatie. Eugenia Ion, tax consultant Contexpert, a calculat cat se datoreaza efectiv bugetului:
Din suma bruta trebuie sa se retina impozit de 16% de catre un platitor de impozit pe profit. Astfel, in cazul unui bacsis de 100 lei, angajatului ii revin 84 lei, cei 16 lei fiind platiti catre stat ca impozit. In acest caz, firma nu are nici un cost suplimentar. Practic, procentul de taxare este de 16% din suma lasata ca bacsis (suma bruta) sau de 19% din suma neta primita de angajat.
In cazul unei microintreprinderi, pe langa cei 16 lei impozit pe venit, exista un cost suplimentar pentru companie de 3 lei ca impozit pe microintreprindere de 3%. Astfel, la suma bruta taxarea este de 19%, iar la suma neta de 22,6%. Compania are un cost suplimentar de 3% din suma incasata.
In cazul platitorului de impozit pe profit taxarea este 19,35 lei ca TVA si 12,90 lei ca impozit pe profit. Suma neta care ramane in companie este 67,75 lei adica procent de taxare de 32,25% din suma bruta si de 47,6% din suma neta.
In cazul microintreprinderii, din 100 lei incasati se datoreaza 19,35 lei TVA, si 2,42 lei impozit pe microintreprindere. Suma neta care ramane in companie este 78,23 lei, insemnand ca procentul de taxare la suma bruta este de 21,8% si de 27,8% la suma neta.
© 2024 Contexpert Consulting SRL. Toate drepturile rezervate.
Pentru comentarii si / sau sugestii utilizati formularul din pagina de Contact.