Furnizorii inactivi, preturile de transfer, dar si anumite sectoare ale economiei, cum sunt retail-ul si asigurarile, vor fi tintele principale ale controalelor Fiscului, in acest an, iar interpretarea agresiva a legii si atitudinea inflexibila a inspectorilor vor continua, spun specialistii in fiscalitate.
Seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Gelu Stefan Diaconu a anuntat, inca de la inceputul acestui an, ca, in 2016, institutia pe care o conduce va ramane consecventa principiului „toleranta zero la evaziune”. In replica, mediul privat considera ca anumite actiuni ale Fiscului sunt rupte de realitatea economica, iar sesizarile penale au devenit un adevarat fenomen.
„Ne asteptam in continuare sa se puna accent pe specificul fiecarei industrii, in special pe retail si asigurari, sa fie extinsa sfera de investigare in afara fiscalului, iar interpretarea agresiva a legii si atitudinea inflexibila a inspectorilor sa continue”, a declarat Alexander Milcev, directorul Departamentului de Asistenta Fiscala si Juridica Ernst&Young Romania, precizand ca, in cadrul controalelor fiscale, se constata un fenomen ingrijorator, respectiv o tendinta de criminalizare a problemelor fiscale.
Ce cauta inspectorii fiscali?
„Am constatat ca sunt vizate, mai ales, documentatia preturilor de transfer, substanta economica a tranzactiilor, tranzactiile intra-grup si cele cu firme off shore, necorelarea intre rezultatele financiare si taxele platite, contractele de servicii si de licentiere, tranzactii cu societati inactive, achizitii de la societati fara cod de identificare valid”, explica Andreea Steinhart, partener Contexpert.
Alte zone de interes sunt, in opinia sa, schemele de beneficii pentru personal, fluctuatii ale rezultatelor financiare – profit semnificativ urmat de pierdere -, inregistrarea de pierderi intr-o perioada mai mare de trei ani, nesolicitarea rambursarii TVA, desi exista dreptul de recuperare a taxei sau renuntarea la rambursarea TVA dupa depunerea cererii.
In plus, specialistii au observat ca inspectorii se concentreaza asupra unor sectoare economice. In perioada aceasta, accentul este pus pe retail si asigurari, precizeaza Milcev.
Totodata, regulile pentru inspectia fiscala s-au schimbat, prin noul Cod de procedura fiscala, din acest an. O modificare de impact este ca o inspectie nu trebuie sa depaseasca dublul perioadei prevazute de lege pentru categoria din care face parte contribuabilul.
„Durata inspectiei fiscale ar trebui sa fie de 180 de zile pentru contribuabilii mari, precum si pentru cei care au sedii secundare, indiferent de marime, de 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii si de 45 de zile pentru ceilalti contribuabili. In cazul in care inspectia fiscala nu se finalizeaza intr-o perioada reprezentand dublul duratei prevazute de lege, aceasta inceteaza, fara a se emite raport si decizie de impunere. In acest caz, inspectorii fiscali pot relua inspectia pentru perioada respectiva si pentru acele obligatii fiscale numai o singura data, doar cu aprobarea organului ierarhic superior si doar daca pentru perioada respectiva nu a intervenit termenul de prescriptie”, precizeaza Andreea Steinhart.
Inspectia fiscala difera de controlul fiscal. Inspectia verifica legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor, respectarea prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.
Controlul antifrauda este de doua tipuri: operativ si inopinat sau tematic. Primul este un control de rutina, care nu este anuntat, in timpul caruia este verificata respectarea actelor normative privind evaziunea si frauda fiscala. Controlul tematic se face in baza unui ordin de control prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada care este verificata, durata si momentul declansarii si urmareste constatarea si evaluarea unui risc fiscal specific.