Codul muncii a cunoscut mai multe modificari consistente pe 7 august 2017, odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 53/2017, act normativ care are ca principal scop combaterea muncii nedeclarate, inclusiv pe durata existentei contractului de munca.
O.U.G. nr. 53/2017 a fost publicata si a intrat in vigoare pe 7 august 2017, iar principalele modificari aduse Codului muncii vizeaza definirea muncii nedeclarate, intalnita acum in fiecare dintre urmatoarele situaţii:
Potrivit noilor prevederi, angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc (sediu social, punct de lucru etc). In caz contrar, acesta poate primi o amenda de 10.000 de lei.
Totodata, atunci cand apar modificari contractuale, actele aditionale trebuie incheiate acum inainte ca schimbarile sa aiba loc efectiv. Spre exemplu, modificari ce impun incheierea unui act aditional la contractul de munca sunt cele ce tin de functia ocupata, modificarea salariului de baza, modificarea duratei unui contract de munca pe durata determinata, durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul, data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele etc.
Pana la aparitia O.U.G. nr. 53/2017, orice modificare adusa contractului de munca in timpul executarii acestuia impunea incheierea unui act aditional la contract in cel mult 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii.
O alta modificare importanta consta in faptul ca angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.
Astfel, fiecare angajator va trebui sa decida, la nivel intern, in ce mod va organiza aceasta evidenta, in functie de specificul activitatii sale, precum si de resursele de care dispune (sisteme de acces pe baza de cartela, registre interne in format fizic sau electronic etc).
Anterior modificarilor aduse Codului muncii pe 7 august, nu erau prevazute detalii cu privire la ora de incepere si ora de sfarsit a programului si nici nu se preciza in mod clar ca aceasta evidenta trebuie pastrata la locul unde se desfasoara in mod efectiv activitatea.
Amezi majorate si noi situatii in care angajatorul poate fi sanctionat
Potrivit noilor prevederi, munca „la negru” nu mai este doar situatia in care cineva munceste fara forme legale, adica fara contract de munca.
Concret, munca nedeclarata apare in situatiile in care fie nu se incheie un contract de munca atunci cand trebuie, fie documentul nu se transmite la timp in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), fie se munceste pe timpul suspendarii contractului, fie mai mult decat scrie in contract.
Astfel, primul caz de munca nedeclarata il reprezinta primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca, in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii. Practic, pentru fiecare persoana identificata intr-o asemenea situatie, angajatorul poate fi sanctionat cu o amenda de 20.000 de lei.
Pana pe 7 august, existau doua situatii: daca inspectorii gaseau pana la cinci persoane fara contract de munca, aplicau o amenda cuprinsa intre 10.000 si 20.000 de lei pentru fiecare persoana in parte. In schimb, daca numarul de persoane fara contract de munca era de minimum cinci, fara sa conteze cetatenia acestora, vorbeam de un caz penal si pedeapsa cu inchisoarea.
Totusi, o asemenea prevedere a fost abrogata, in contextul in care putini angajatori au fost cu cu adevarat trasi, in practica, la raspundere penala.
Mai departe, alte forme de munca nedeclarata, pentru care angajatorii risca amenzi de 20.000, sunt urmatoarele:
Atunci cand inspectorii de munca vor constata savarsirea uneia dintre cele trei fapte de mai sus, acestia vor dispune, ca sanctiune complementara, sistarea activitatii locului de munca organizat, supus controlului.
O astfel de masura va fi pastrata pana in momentul in care angajatorul va demonstra ca a achitat amenda contraventionala aplicata si a remediat aspectele care au dus la intreruperea activitatii, fie prin incheierea contractului de munca, fie prin transmiterea raportului de munca in Revisal sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului individual de munca si constituirea si plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucratorului pe perioada in care a prestat activitate nedeclarata.
Nu in ultimul rand, exista si o patra fapta ce constituie acum munca nedeclarata, si anume primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial. Totusi, in acest caz, angajatorul risca o amenda de 10.000 de lei, nu de 20.000 de lei, fara a-i fi dispuse si alte sanctiuni complementare.
Pentru toate situatiile prezentate mai sus, angajatorii pot plati doar jumatate din minimul amenzilor, cu conditia sa le achite in maximum 48 de ore de la incheierea/comunicarea procesului-verbal de contraventie.
Cat despre lipsa evidentei privind orele lucrate si programul de lucru, amenda a ramas nemodificata, fiind cuprinsa intre 1.500 si 3.000 de lei.
In concluzie, angajatorii trebuie sa acorde atentie deosebita ori de cate ori doresc sa incheie un nou contract de munca, sa aduca modificari unui contract de munca existent sau sa angajeze persoane cu timp partial, deoarece programul de munca stabilit in contract trebuie respectat in intregime.
© 2024 Contexpert Consulting SRL. Toate drepturile rezervate.
Pentru comentarii si / sau sugestii utilizati formularul din pagina de Contact.